Atât de populară era această plajă, încât primăria Constanței a construit o cale ferată metropolitană care să transporte turiștii rapid și comod. Trenul circula la intervale regulate, între Gara Constanța și stațiile din oraș: Ovidiu, Thetis și Tomis. La Vii, autoritățile au amenajat un peron lung de aproape 100 de metri, cu trepte din lemn, special pentru debarcarea pasagerilor.

Plaja nu era doar despre baie în mare. Berăria Gruber era un loc popular, unde, așa cum nota Ioan Adam, „prietenii își spun multe și uită de cele urâte”. Tot aici, o altă atracție renumită era Plăcintăria lui Creangă. Deși nu moștenise talentul literar al celebrului Ion Creangă, negustorul Creangă s-a remarcat prin plăcintele delicioase care atrăgeau scăldătorii înfometați. Afacerea sa prosperă i-a permis chiar să deschidă o sucursală în Constanța, devenind un exemplu de succes.
Revista Albina descria astfel plaja în 1889:
“Regiunea viilor vine cam spre sud-vestul orașului. Este la aproximativ 3 km distanță, iar apa este foarte curată. Transportul se face cu trenul, care circulă la fiecare jumătate de oră. Un abonament valabil pentru 10 drumuri (dus-întors) costă 3,75 lei. Plecarea din Constanța la Vii se face de la haltele: Ovidiu, Thetis, Tomis.”
Începând din 1906, odată cu deschiderea plajei Mamaia, interesul pentru Plaja de la Vii a scăzut treptat. Trenul metropolitan a continuat să funcționeze până în 1909, când circulația sa a fost întreruptă. Totuși, conceptul de tren metropolitan nu a dispărut, ci s-a mutat în direcția noii stațiuni Mamaia, adaptându-se astfel la preferințele turiștilor.