La începutul secolului XX, pe plaja de la Vii, turiștii se bucurau de momente de relaxare la berăria Gruber, un loc despre care Ioan Adam spunea că „prietenii își spun multe și uită din cele urâte”. Tot aici, Plăcintăria lui Creangă devenise o atracție de neratat. În această primă locație, căpitanul Constantin Creangă și-a început cariera antreprenorială, câștigându-și renumele cu plăcintele sale delicioase, care erau extrem de apreciate de turiștii veniți la băi. Această afacere de succes a transformat plăcintăria într-un punct de atracție pentru vizitatorii dornici să se bucure de preparate tradiționale moldovenești pe litoral.
Plaja de la Vii, accesibilă datorită primului tren metropolitan construit în România, a devenit o destinație populară, iar această modernizare a contribuit la creșterea afacerii lui Creangă. Trenul facilita legătura dintre Constanța și zona plajei, atrăgând turiști din toate colțurile țării și sporind popularitatea locului.
Ulterior, succesul l-a determinat pe Creangă să facă pasul spre o nouă provocare și să închirieze vechiul Cazino Comunal din lemn. În calitate de cofetar și bucătar, Creangă a semnat un contract cu Primăria Constanța, asumându-și sarcina de a transforma cazinoul într-un loc primitor pentru „lumea aleasă” a turiștilor. Acesta garanta un „serviciu curat, prompt și cuviincios” și a asigurat atât jocuri de societate (șah, domino, cărți), cât și un iluminat de calitate. Totodată, Creangă a promis să pună la dispoziție articole de consumațiune de cea mai bună calitate.
Deși a depus eforturi considerabile, greutățile financiare și cerințele ridicate ale administrației locale l-au copleșit. În cele din urmă, vechiul cazino din lemn a fost înlocuit de o clădire modernă, inspirată de Riviera Franceză, devenind unul dintre simbolurile Constanței în perioada interbelică.
În ciuda provocărilor, povestea căpitanului Constantin Creangă rămâne legată de farmecul litoralului constănțean din acea vreme. Viața sa reprezintă o încercare necontenită de a inova și de a contribui la dezvoltarea regiunii.
Moștenirea sa a fost dusă mai departe de fiul său, arhitectul Horia Creangă, o personalitate marcantă care a redefinit modernismul românesc. Printre proiectele sale remarcabile din Constanța se numără clădiri inovatoare și funcționale, dar și contribuții semnificative la infrastructură, precum trenul aerodinamic din 1938, care a marcat un moment de progres tehnologic în România. Astfel, familia Creangă rămâne o sursă de inspirație, lăsând o amprentă semnificativă asupra istoriei și culturii dobrogene…
